„Spre deosebire de alţi romancieri, Dostoievski nu este interesat de o «unică viziune», ci prezintă situaţia sub forma unei suite de unghiuri foarte diferite. Din acest motiv romanele sale sunt extrem de dramatice, sunt romane de idei, în care punctele de vedere conflictuale şi personajele se dezvoltă adesea într-un crescendo insuportabil.” - Mihail Bahtin

„În spatele narațiunii despre tânărul Arkadi, «ideea» lui, tatăl și familia lui, tulburarea, speranțele, umilirile și descoperirile lui, stau la pândă tot felul de personaje coborâte parcă din tablourile lui Bruegel cel bătrân, personaje de toate vârstele și din toate mediile sociale, pe careDostoievski le folosește pentru a prezenta o imagine panoramică a dezastrului înconjurător.” - Andrew R. MacAndrew, University of Virginia

„… un autor a cărui compasiune creștinească se îndreaptă mai degrabă spre suferința umană, păcat, viciu, spre profunzimile desfrâului și crimei decât spre noblețea trupului și sufletului.” - Thomas Mann

„Frații Karamazov este cel mai puternic roman al lui Dostoievski și aici trebuie căutat geniul său. Mi s-a părut că există în această operă o relație mai profundă cu Shakespeare decât a lăsat critica să se înțeleagă.” - Harold Bloom

„Adevăratul profet al secolului al XIX-lea a fost Dostoievski, nu Marx.” - Albert Camus

„Dostoievski pictează ca Rembrandt, iar portrelele sale sunt atât de puternice din punct de vedere artistic și de cele mai multe ori atât de perfecte, încât, chiar dacă le-ar lipsi profunzimea de gândire care se află în spatele și în jurul lor, cred că Dostoievski tot ar rămâne cel mai mare romancier.” - André Gide 

„Dostoievski este singurul psiholog de la care am ceva de învățat.” - Friedrich Nietzsche

„Romanele lui Dostoievski sunt vârtejuri clocotitoare, furtuni de nisip învolburate, șuvoaie de apă care șuieră, fierb și ne sorb în ele. Sunt compuse în întregime din materia sufletului. Împotriva voințelor noastre, suntem aspirați, răsuciți, orbiți, sufocați și, simultan, umpluți de un extaz amețitor. Cu excepția lui Shakespeare, nu există nimic mai încântător de citit.” - Virginia Woolf

„Goethe a trebuit odată să amâne încheierea unuia dintre romanele sale până când experiența avea să-i ofere noi situații îndrumătoare. Aproape înainte de a ajunge la maturitate, Dostoievski cunoștea viața în cele mai reale forme ale ei; sărăcia și suferința, durerea și nenorocirea, închisoarea, exilul și iubirea i-au fost curând familiare, iar prin gura lui Vanea și-a spus propria poveste. Această notă de simțire personală, această realitate aspră experimentată efectiv îi dau fără îndoială romanuluiUmiliți și obidiți ceva din fervoarea stranie și din pasiunea teribilă, totuși nu-l fac să fie egoist. Vedem lucrurile din toate punctele de vedere și nu simțim că acțiunea e înfrânată de fapte, ci că faptele însele au devenit ideale și imaginare.” Oscar Wilde

F.M. Dostoievski (1821-1881) n-a fost doar unul dintre cele mai importante nume din istoria literaturii ruse, ci una dintre cele mai puternice influenţe pentru literatura universală a secolului XX. Romanele sale, în care criza acelei perioade este reflectată complex, fiind surprinse nu doar profunde aspecte sociale, psihologice şi istorice, dar şi filosofice. Înteminţat pentru acţiuni antiţariste, înregimentat forţat, parior de marcă, doar câteva dintre reperele unei biografii halucinante. Printre cele mai cunoscute romane ale sale, traduse în aproape toate limbile de circulaţie, adaptate pentru scenă şi ecran, comentate şi analizate în nenumărate contexte culturale, se numără Crimă şi pedeapsă, Fraţii Karamazov, Idiotul, Demonii ş.a.m.d.