În curând la Editurile NEMIRA & NEMI!

by - august 25, 2016

Familia Anturasi din Nalenyr întocmește hărți și explorează teritorii necunoscute. Pentru Nalenyr, această știință valorează mai mult decât toate comorile cunoscute ale celor Nouă Principate, căci explorările aduc relații comerciale și astfel se ajunge la aur, cu ajutorul căruia prințul Cyron poate antrena și menține o armată de mercenari helosundieni. Numai că descoperirea pe care o fac Keles și Jorim în ultima lor expediție în necunoscut schimbă toată lumea, deschide răni vechi, eliberează puteri magice și amenință o pace fragilă, care a oprit cândva Urgia apocaliptică...

Iată un roman fantasy de mari proporții, cu multe conflicte sângeroase, trădari și duplicități.” - Publishers Weekly
Când vor vorbi despre scriitorii care au urmat după generația Asimov-Clarke și generația Zelazny-Silverberg, viitorii cititori vor trebui să-l menționeze pe Michael A. Stackpole.” - Stephen R. Donaldson


Michael A. Stackpole s-a născut în 1957, în Wassau, Wisconsin, și este un celebru autor de romane fantasy și science-fiction. În 1979 a obținut diploma de licență în istorie la Universitatea din Vermont. Începand cu 1977, Michael A. Stackpole a lucrat ca designer pentru diferite companii producatoare de jocuri pe calculator, colaborând la multe producții de mare succes. Michael A. Stackpole a scris primul său roman fantasy (Talion: Revenant) în 1986, dar acesta nu a fost publicat decât în 1997, deoarece s-a considerat că un volum de 175 000 de cuvinte este prea mare pentru un autor necunoscut. Începand cu 1987 a semnat trilogia Warrior, care i-a adus consacrarea și a stat la baza unui serial de animație televizat. Datorită popularității sale a fost selectat să scrie mai multe romane în seria SF Star Wars. Michael A. Stackpole a semnat numeroase volume care au fost apreciate atât de public, cât și de critici. Cunoscute sunt revoluționara serie fantasy Dragon Crown War Cycle sau ultima sa trilogie, Epoca descoperirilor din care Editura Nemira a publicat volumele Atlasul secret și Hărțile prevestitoare. Acestea reprezintă o abordare neconvențională a genului fantasy, creând un univers al magiei și fantasticului unic în întregul spațiu literar.


Octombrie 1936.

Arhitectul Ignacio Abel, a cărui poveste de dragoste se desfșoară în paralel cu povestea de război din Spania, pleacă din Madridul mutilat spre o altă viață, pe un alt continent, spre un New York unde are și o bună reputație, și o iubită de care istoria, frica și prejudecățile îl despart. Trecând granițele dintr-o Europă fărămițată, bărbatul se redescoperă neîncetat reflectat în fereastra trenului și în propria conștiință. Printre războaie exterioare și interioare, viața se construiește necontenit, asemenea orașelor proiectate de el însuși. Printre dorințe și suferințe, dragostea trăiește fără liniște, aidoma epocii în care s-a născut.

Amintind de Boris Pasternak, dar și de Ernest Hemingway, capodopera lui Antonio Muñoz Molina face portretul unei lumi care dispare odata cu o iubire.

Un fel de Război și Pace pentru Războiul Civil din Spania, extraordinarul roman al lui Molina urmărește o mulțime de personaje, amestecând ficțiuni cu figuri reale, creionând atât rutina din vreme de pace, cât și violența grotescă din vreme de război.” - Publishers Weekly

Cartea lui Antonio Muñoz Molina e aproape insuportabil de frumoasă: la fel ca toate clipele de iubire nebună.” - Marin-Malaicu Hondrari


Antonio Muñoz Molina, născut în 1956, în Úbeda, provincia Jaén, Spania, este unul dintre cei mai importanți scriitori spanioli de azi. Membru al Academiei Regale Spaniole din 1995, a fost în 2004-2006 director al Centrului Cultural Cervantes din New York, unde trăiește în prezent, petrecând însă mult timp și la Madrid.

Dupa ce a studiat istoria artei la Universitatea din Granada și jurnalismul în capitala țării natale, a debutat în anul 1984 cu volumul El Robinson urbano, urmat de mai multe lucrări, printre care El Invierno en Lisabona (1986), tribut adus jazzului și romanului noir. Pentru acest roman autorului i s-a decernat Premiul Național pentru Literatură în Spania, distincție pe care avea s-o câștige din nou după apariția romanului El jinete polaco, căruia avea să i se adauge Premiul Planeta. Dintre celelalte volume ale sale, amintim: Beltenebros (1989), Los misterios de Madrid (1992) și El dueño del secreto (1994), Pura alegría (1996), Plenilunio (1997), Carlota Fainberg (1999), En ausencia de Blanca (2001), La vida por delante (2002), Las ventanas de Manhattan (2004). Aparut în 2009, romanul La noche de los tiempos este cea mai recenta operă de ficțiune pe care a publicat-o. Scriitorul are rubrici regulate în El Pais și Die Welt.


O poveste fascinantă despre viața unui trib din Epoca de gheață.

Thorn este șaman și le transmite înțelepciunea și poveștile sale celor care vor să-i calce pe urme. Heather este vindecatoare și reușește să-i țină împreună pe membrii grupului. Elga vine din altă lume și aduce schimbarea. Loon, următorul șaman, este hotărât să-și găsească propriul drum. Dar într-un univers atât de înșelător, drumul nu este niciodată ușor și nu se știe unde poate duce… 

Kim Stanley Robinson a scris povestea palpitantă a unui drum spre maturitate, conducându-ne totodată într-o călătorie înfricoșătoare în timp, acum treizeci de mii de ani.

Kim Stanley Robinson are o tehnică a narațiunii impresionantă, iar bogăția conceptelor sale și a exprimării este uimitoare.” - Booklist

Cu ajutorul unei combinații de realism puternic și realism magic de factură lirică, Robinson ne invită să ne atașăm și noi, cititorii, așa cum personajele se atașează intens, într-un mod profund personal, de ceea ce au.” - The New York Times Book Review



Kim Stanley Robinson s-a născut în 1952, la Illinois. A studiat literatura la Universitatea din California. Deși a publicat nuvele încă din 1976, Kim Stanley Robinson și-a început cu adevărat cariera în 1984, când au apărut The Wild Shore, primul său roman și The Novels of Philip K. Dick, teza sa de doctorat. Succesul său se cristalizează în momentul publicării Trilogiei Marte (Marte Roșu, Marte Verde și Marte Albastru) pentru care va primi două Premii Hugo, două Premii Locus și un Premiu Nebula.



Toți marii reformatori din acest „secol al regiei” care a fost secolul XX o confirmă: reînnoirea teatrului depinde de transformarea și regândirea repetițiilor. Nu se impune un unic mod de a repeta și fiecare figură emblematică a scenei își inventează modul său propriu de a repeta. De aceea noi propunem aici o succesiune de practici care confirmă convingerea că a pune în scenă înseamnă a te confrunta cu experiența deloc imuabilă și stereotipată a repetițiilor. Ele sunt continuu reinventate în funcție de o epocă, o estetică și o personalitate. Aici le putem urmări metamorfozele de la Stanislavski și Meyerhold la Kantor și Strehler, la Mnouchkine și Brook, de la Robert Wilson și Andrei Șerban la Grüber, Zholdak, Purcărete, Măniuțiu, Tompa… O constantă se impune, și ea vine din Visul… lui Shakespeare: „Repetă azi ca să joci mâine”! N-a existat niciodată teatru fără repetiții! Ele sunt exercițiul ireductibil al scenei și în secolul regiei ele stau la originea „teatrului reînnoit”.


George Banu (n. 22 iunie 1943, Buzău) este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris, și un eseist de reputație mondială. George Banu și-a dedicat opera critică regiei moderne și figurilor ei exemplare (Brook, Strehler, Grotowski etc). În 1974 se stabilește în Franța unde își va continua cariera universitară începută în România. În 1981, publică volumul de referință Costumul de teatru, precum și cartea Brecht ou le petit contre le grand, care va primi Premiul Criticii dramatice pentru cea mai bună carte de teatru a anului. George Banu va mai câștiga acest premiu în 1984 și 1990 pentru Le théâtre, sorties de secours și Le Rouge et or. Între anii 1990-2001 a fost directorul artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor, iar între anii 1994-2001 a fost președintele Asociației Internaționale a Criticilor. George Banu a primit de trei ori Premiul pentru cea mai bună carte de teatru în Franța; a obținut premiul de excelență UNITER și Premiul Prometeu 2007. Este președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru și Doctor Honoris Causa al mai multor universități europene. Cărțile sale au fost publicate de cele mai mari edituri pariziene și au fost traduse în numeroase limbi. De asemenea, a scris o trilogie despre legăturile dintre teatru și pictura: Le Rideau, L’Homme de dos și Nocturnes. Conduce revista Alternatives theatrales și colecția Le Temps du theatre la Editura Actes-Sud. La Editura Nemira a mai publicat volumul Arta teatrului (coautor Mihaela Tonitza-Iordache), Repetițiile și teatrul reînnoit, Spatele omului, Dincolo de rol sau actorul nesupus și este autorul textelor din albumul de fotografie Hamlet Machine de Mihaela Marin (2007).


Domnul Remo și câinele Boomerang se avântă într-un „joc” nou. Pasagerul Fifoni e obsedat de atacuri teroriste și îi îngrozește pe însotițorii de zbor. Matusalemicul bunic Leone, aflat într-un scaun cu rotile, pare condamnat la nemurire. Zeii manevrează pe căi de neînțeles viețile oamenilor. Iar „dintre zeii plăsmuiți de oameni”, spunea un filosof antic, „cel mai generos e cel care din mai multe singurătăți a facut o zi de fericire”.

Stefano Benni a scris „cartea lumii”, circ al fericirii și mai ales al singurătăților. Comicul infernal, grotescul și absurdul se întâlnesc în 25 de povești în care trăiesc, sub zodia imprevizibilului, eroi, șarlatani, divinități antice și multe creaturi enigmatice, iar viața își vede liniștită de frumusețile și de cruzimile ei.





Otto este un pui de pinguin. Îi place să se joace în zăpadă. Dar mai întâi trebuie să-i învețe pe ceilalți pui tot ceea ce trebuie să știe.



Jill Tomlinson (1931-1976) a fost o îndrăgită autoare de cărți pentru copii, cel mai bine cunoscută pentru seria „Poveștile preferate cu animale” („Favourite Animal Tales”), din care fac parte, printre altele, „Bufnița care se temea de întuneric”, „Gorila care voia care voia să se facă mare” și „Pinguinul care voia să afle mai multe”. Trăsăturile care se regăsesc în toate cărțile sale sunt iubirea pentru animale, umorul și o anumită duioșie specifică copilăriei, dar pe care ne dorim s-o regăsim la orice vârstă.



You May Also Like

3 comments

  1. „gramatica lui Dumnezeu” clar trebuie s-o încerc! :) Foarte frumoase noile apariții, cei de la Nemira se întrec pe ei înșiși!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mie „În noaptea timpului” mi-a atras atenția, iar coperta e absolut genialăăăăă *-* <3
      xx

      Ștergere
  2. Am mai vazut prezentari la Atlasul secret si mi-au atras atentia destul de mult, dar si celelalte carti par foarte interesante.
    Coperta de la Gramatica lui Dumnezeu e geniala ♥

    RăspundețiȘtergere